02 februarie 2011

La tara

Ne imprumuta varul din Suedia masina intr-o zi, ca aveam de mers la tara undeva, sa mincam la niste nemti (alta poveste). Avem masina, am zis cu fericirea de altadata cind primeam o portocala. Asa ca am stat in ea cit s-a putut de mult si am dat bice prin sudul Suediei. Am fost la Ystad, la Svedala - cica chintesenta Suediei - si am vazut Coasta lor de azur. Totul se intimpla in sudul Suediei, se intelege, ca acolo ne ducem noi veacul. Am vazut deci cimpuri mai mult sau mai putin inundate, cai cu paturile pe spinare si catune. Ca sate nu le pot numi, nu vezi tu un magazin mixt, o primarie, un birt. Si-apoi casele astea is toate inghesuite, unele cu doar doi metri patrati de iarba in jur, de te-ntrebi care-i fisul de stat la tara, daca vecinul iti bate in geam direct de la el din proprietate. Pustietate, frate! Pai daca in sud e asa - cica partea cea mai populata din regatul asta, oare cum o fi in pustietatile recunoscute din nord?! Coasta e strimta, n-am vazut plaja - poate ca nici nu e cazul in tinuturile astea racoroase. Farmec? Poate mai spre vara, cind apar frunzele in copaci si cinta pasarelele. 
Deocamdata ne bucuram de primele zile de iarna tipica aici in sud: ceata, umezeala, atmosfera cenusie, noroaie, ploaie si vint. Si mai e.

6 comentarii:

  1. fata, intelesai din postarile tale mai vechi, ca esti profa de franceza ! deci, terminashi filologia...poi de-aia se explica bacoviana ta excursie sau, mai corect, descriere a excursiei tale!

    RăspundețiȘtergere
  2. Da. Dezolant. Si vara e tot asa, doar ca e verde, mult verde. Cred ca as innebuni sa locuiesc intr-un sat/ catun aici:).

    RăspundețiȘtergere
  3. domnu'unu: asa si e Suedia, toata o poezie bacoviana:((

    RăspundețiȘtergere
  4. Vroiam sa comentez p-acilea, dar ma vaz fara cuvinte. Pe bune, chiar asa nasol e?
    Serios, tare as vrea sa vad niste comentarii fericite. Spune-mi ceva fain despre tara aia sau locuitorii ei.
    Eu sunt un personaj care iubeste calatoriile. Chiar ma faci sa nu vreau "veac ever" Suiedia? Sa raman numa cu amintirea unei fetite pe care am cunoscut-o la Olimp pe cand aveam 4-5 ani fiecare dintre noi?!

    RăspundețiȘtergere
  5. Vlad: cu dedicatie pentru tine, am scris despre chestiile bune din Suedia, asa cum le-am bvazut eu. desigur ca totul depinde de punctul zero de referinta. sint convinsa ca mai sint multe lucruri pozitive, altfel nu s-ar buluci imigrantii pe aici... inca nu le-am descoperit sau nu m-am lovit de ele. eu nu vreau sa fac nici reclama nici anti-reclama Suediei, se-ntelege. Un lucru e cert: intre legenda si realitate e cale lunga.

    RăspundețiȘtergere

Lăsați răspuns aici: