01 iunie 2018

Gânditoarea de la Hamangia


Rozând un covor, numărând urechile pisoiului, Gânditoarea de la Hamangia gândea:

Să fac să dispară săpunul românilor, ca să nu mai aibă ce se spăla? Sau să încep al treilea război mondial? Să fac trasee de autostrăzi prin pădurile autohtone cu pastă de dinți? Sau să răstorn căruța cu proști a României în Neajlov? Să propun o lege prin care fiecare român să aibă dreptul să-și înființeze câte un partid? În felul ăsta fiecare cetățean al patriei noastre ar lua gratuit bani de la buget, cum se acordă fiecărui partid? Sau să studiez Universul? Dacă pun ceapă în fundul grădinii nu mai ajung la privata din lemn. Să pun sau nu? Pe Valea Prahovei un cântec a-nflorit? Sau e tăcerea a milioane de șoferi care așteaptă autostrada? Să mă plachez cu aur? Sau nu? Mâine să-mi descarc telefonul? Sau să joc în filmele epocale ale lui Cristi Puiu? Să înființez cotidianul Izmana? O Veveriță face propuneri indecente Porumbelului Poștaș? Și Ursului? Plouă atât de încet? Să numărăm oile? Să lăsăm pe unul, altul să fie prioritatea noastră?

După ce a fost refuzată de Porumbelul Poștaș, Veverița s-a dus să se tundă. Dar la Coafor era închis. Scria pe ușă: ÎNCHIS.

D.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lasati raspuns aici: