04 august 2013

Filmul de duminică;: Războinicul

Am cam lipsit din colţul cinefilului de duminică. Nu-i nimic. Astăzi, un nou film românesc, care deocamdată se ilustrează doar prin festivaluri, pe ecranele noastre fiind programat când termină indianul ăla cu sălile de investit în a suta sală. Este vorba de Războinicul.* Povestea: Soldatul Norel luptă şi luptă ca să-şi apere patria. Este în armata română şi luptă  pe lângă casă, adică la Castelul Bran, unde nemţii făcuseră o cazemată. * Era atât de viteaz, că se scula din tranşee şi îi înjura pe nemţi în limba română: bă, du-te-n pula mea de neamţ, bă fir-ai al dracului de vărzar cu cârnaţii tăi, şi toat armata română râdea de mama focului, iar când sosea lupta, cam pe la 5 după amiază, toţi erau un zâmbet în faţa morţii. * Într-o pauză de la război, miercuri seară, Norel primi de la gagică lui o scrisoare: "Norele, vino degrabă acasă, că tac-to se dă la mine". * Norel îşi luă mitraliera, banduliera, lenjeria de pat, două perne şi plecă spre Fundata, unde iubita lui era agresată sexual de taică-său. * Ajunse seara târziu. * Iubita lui, Rodica, bea cu tac-so vişinată. * Lui Norel i se făcu şi lui poftă de vişinată, aşa că luă o sticlă de un litru, din alea de lapte, îşi turnă lichid în ea şi începu să bea cot la cot cu cei doi. * Bărbaţilor li se făcu chef de femeie. * Şi cum să facă, că era numai una în faţa lor, şi pe aia o iubea ca pe ochii din cap Norel. * Tatăl îşi chemă fiul afară. * Îi zise: "bă, io sunt tac-to, aşa-i?" * Mai zise ăla bătrân: S-o facem amândoi, tu prin faţă, io prin spate şi începură să râdă amândoi ca de o glumă bună. * De după gard asculta un soldat neamţ, naiba ştie cum ajuns aici. * Strigă şi el: vreau şi io, vreau şi io!! * Şi brusc, la gard apăru un regiment german de motorizate.  Cam 1.000 de oameni. * Era groasă. * Cei doi, tată şi fiu, o băgară pe mânecă. * Ce să facă? Ei doi contra o mie de nemţălăi bine înarmaţi şi excitaţi de muierea lor? * Dar Rodica, deşteaptă, zise: dacă mă iubeşti, Norele, îi omori pe nemţi, pe tact-o şi rămânem împreună şi cu casa şi cu oile. * Norel înţelese semnalul iubirii, îşi încordă mitraliera şi începu să tragă. * Al o mielea neamţ rămas viu o luă la fugă, iar tata lui Norel zăcea de mult într-o baltă de sânge. * După lupta asta, cunoscută ca lupta din Fundata, Norel primi medalia de Onoare în grad de ceva, uitase, se însură cu Rodica, îngropă nemţii şi-şi văzu de treabă încă vreo 60 de ani. * Un thriller fascinant, dement, plin de culoare şi verderaţă, aşa cum stă bine unui film românesc. * Un film de văzut şi acasă şi la cinema sau la mall, în caz că au ăia ecrane de la indianul ăsta care investeşte. * Şi aşa mai departe.

Denis

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lăsați răspuns aici: