Muzica, discriminare si durere

Am descoperit de curind un artist francez, Didier Super a carui muzica m-a pus pe ginduri. Cind auzi vorbe de genu' "m-am saturat de saraci, sint atit de prosti ca nici nu sint in stare sa bifeze numerele pe un buletin loto", "de ce nu sint in stare sa se imbogateasca ca ceilalti?", "mai bine impart un franc la 10 saraci, e mai rentabil" si asa mai departe cam cazi pe ginduri.

Va socheaza? Dau spumele pe-afara?

E adevarat ca individul pare foarte cinic. E doar provocator. Iar vorbele lui nu trebuie luate literal. Ca la prima vedere se vede fierea xenofobismului, urii, rasismului si a celorlalte homofobii cunoscute. Nu cunosc sa aiba un cintec despre tigani, poate vine. De ce vorbesc eu despre tacanitul asta?! Ceea ce vrea el e sa provoace: a analiza de sine, o privire in containerul pe care-l purtam intr-un colt de suflet. Pentru ca ascultind cintecele lui imi dau seama ca fiecare dintre noi are inlauntrul sau ginduri mai mult sau mai putin xenofobe, rasiste, antisemite... Ca la un moment dat fiecare dintre noi a nutrit ginduri urite despre rromi dupa ce-a fost buzunarit sau jecmanit de vreo ghicitoare, cind n-a mai suportat litaniile, Moartea caprioarei sau Steaua sus rasare din mijlocele de transport in comun. Sintem, in continuu, agresati, iritati, atitati, enervati de ceilalti, ca-i numim prosti, saraci, miliardari de carton sau tigani. De ce sa n-o recunoastem cinstit si sa nu le spunem lucrurilor pe nume, preferind sa ne plasam sub umbrela lui politically correct?? Bine, tot discursul asta l-as fi putut scrie la persoana intii singular.

Vorbind de tigani/rromi/ whatever man, nu trebuie pierdut din vedere caracteristici ca nomadism, comunitate inchisa, obiceiuri intepenite, bagajul ancestral. Desigur ca sint si reprezentanti cu vederi largi si grad de integrare de 100%, care avocati, care parlamentari.

Desigur ca se afirma ca facind parte din comunitatea cu pricina numai cind le convine sau cind e vorba sa se plinga de discriminari ca sa mai stoarca niste lacrimi (vezi cazul Basescu-tiganca imputita, sau homosexuali sau whatever, iarasi).

Super. Didier Super pica exact in momentul in care un anume Romulus Mailat a violat si batut o italianca, dupa cum am citit eu aici si ati vazut voi pe toate posturile de televiziune (ca eu n-am cablu in tara asta de vis). Biata femeie, nu stiu daca mai traieste, ca ziaristul a dat-o moarta in titlu si in coma mai apoi (asa cum incercau sa-l omoare si pe Papa in timpul jurnalului de la ora 19). E infiorator ce s-a intimplat. La fel de infiorator e si faptul ca aceasta picatura care a umplut paharul este pretextul ideal pentru autoritatile italiene sa scoata pe piata o lege de expulzare a cetatenilor europeni - cu tinta directa la romani rromi, pe scurt rromani.

Iata cum dau ura, xenofobia si rasismul pe dinafara, cu justificare beton vazuta la ora de maxima audienta.

Am participat la o discutie extrem de interesanta. Insa mai are rost sa ne intrebam ce anume il impinge pe individ sa devina criminal si cit de injusta e repartizata egalitatea de sanse? Cind psihologi, psihanalisti si neurologi se straduiesc sa-i transforme in bolnavi mental? Sigur, o putem face. Asta nu-i va impiedica insa pe italieni sa ne inchida usa in nas si sa nu ne mai primeasca in restaurantele lor, cum se intimpla in clipa asta.

Poate ar trebui sa protestam pentru ca multi dintre noi sint nevoiti sa plece din tara pentru a trai mai bine, facind o munca sub pregatirea lor intelectuala sau chiar umilitoare. Pentru ca ni s-a fluturat sub nas mirajul Occidentului si al Uniunii Europene, fara a ni se spune prea multe despre statutul nostru de persona non-grata practic, despre constringeri, obligatii si bani putini pe care (daca) o sa ii primim.

Asta nu inseamna ca "Europa-i de vina" - ca sa parafrazez cintecul celor de la Vama Veche -, trebuie sa depasim faza de cautare de vinovati si sa mergem spre radacini, spre de ce, din ce cauza, cu ce scop.