Ceaţa intra pe geamul salonului, n-am să ştiu niciodată de ce, cu ştiri din 1970: produse vietnameze la toate alimentarele din ţară, făină trei nule, laptele Similac mai bun, mai ieftin, peştele oceanic pe toate mesele, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a hotărât de ieri greutatea şi lungimea băţului de chibrit. Ascultam, ne făceam paturile, şi auzeam hărmălaia de sub balcon.
Acolo, sub cardiologie, mase de oameni veniseră să mă susţină la operaţie. Mii de oameni şi sute de prieteni care abia încăpuseră pe poarta de la şoseaua Fundeni. Printre ei: Eftimie Murgu, vânzătoarea de pâine de pe Echinocţiului, jumate de Obedeni, Ljuba, Marius, Mihnea, Tina Cumva, Luca, un astrolog, un trimis al imperiului otoman care avea sarcina să ocărască medicii dacă operaţia nu reuşea, un hocheist mediocru, doi tâlhari pe care-i ştiam dintr-o deplasare la 2 Mai, câţiva agitând pancarte şi lozinci mobilizatoare sau nu, dar de susţinere pentru mine: Ceaţa şi poporul rus/De mâncare a adus, Doi paşi cu paşi înainte/Un pas cu pas înapoi, Tu, Denis nu te lăsa/Operaţia-i a ta sau Medicii dacă te vrea/Să aducă şi halva.
În fapt, operaţia mea era simplă, nu necesita o aşa mobilizare: excelentul profesor şi conferenţiar, chirurg H.M., şeful secţiei cardiologie descoperise mai de mult o arteră la mine în picior care era cea mai veche din lume. Ea trebuia extrasă şi dusă la cel mai mare muzeu de antropologie din lume pentru a completa tabloul Homo Sapiens vechi de milioane de ani. Mie, în locul ei mi s-ar fi pus o arteră din lemnul recuperat din tăierile ilegale din România, fiind astfel şi-o formă de protest la aceste vandalii.
Pe masa de operaţie am adormit rapid. În visul care a început se făcea că eram hoţ de iepuri. Hoţ de iepuri din alte vise. Adică cine mai visa pe planetă ceva cu iepuri, hop şi eu. În seara în care ieşisem la furat, eram îmbrăcat cu o salopetă neagră şi cu o coroană de muşcate pe cap. Nişte muşcate din alea roşii. În care zumzăiau albine. Şi după care alerga un zmeu. Da, un zmeu. Era prietenul meu, Zmeul Florică.
Denis
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lăsați răspuns aici: