TABLOUL DE DOI CM PĂTRAȚI

Ieri s-au împlinit opt ani de când n-am mai pictat nimic. Opt ani în care am zis că mă reapuc de mâine. Mă apuc de mâine de tabloul la care am lucrat cinci ani. Tabloul de căpătâi. Un tip intră pe o poartă. Într-o curte. În dreapta natură cu mere, în stânga câteva căpițe de fân. Mi-a fost comandat de un teatru din provincie pentru biroul directorului. Am căutat câțiva ani natură. Nu găseam decât cu pepeni. Am căutat câpițe de fân. Nu găseam decât cu rufe uscate. Întinse claie peste grămadă. Între timp directorul teatrului s-a însurat. Gagica lui, o fostă dactilo din teatru care în tinerețe jucase sau suflase Hamlet, deci gagica lui a zis că mai trebuie adăugată în tablou și o sondă cum este pe steagul țării. Brazi și toate alea. Ba chiar și un F16 american. Nu era loc de toate astea. Pânza mea avea doi pe doi cm, era deci o miniatură. De copiat pentru filatelie. Directorul și fosta au făcut trei copii. Ăla mare mi-a zis să mai adaug și cum merge el la mare la 2 Mai. Mijlociul că să-i bag într-un colț și vesurile unui cântec de Gheboasă. Cel mic s-a dus în grajd cu tavă de jeratec. Avea 80 de grade tava. Așa că a plecat cu calul spre Bosfor. În trecătoare era o neliniște zgomotoasă. Fiul directorului a scos sabia ca să liniștească lucrurile. Imediat a apărut pe cer un glob auriu. Astfel că au înflorit toate panselele. Toate brândușele. Era o frumusețe cum de mult nu se mai pomenise în Asia. De pe vremea lui Alexandru cel Mare. Așa că fiul directorului m-a întrebat dacă am auzit de Alexandru cel Mare. Hm! Glumea. I-am spus că eu sunt în continuare pe chat cu Alexandru cel Mare. I-am arătat în calculator. Alex, cum îi spuneam eu: Ce faci, Denis? Eu: Bine. Mă expatriez. Încet, încet soarele dispăruse în spatele grajdului de unde cei doi plecaseră după fata împăratului verde sau galben. Nu era decât cea roșie acasă așa că au trecut mai departe. Peste Carpați. Peste Mediterană. Uite-i la orizont. Două mogâldețe. Una cu patru picioare, alta cu două. Iar în desagă cu tava. Cu jeratec. Care scote fum. Uite, și fumul se pierde la orizont. Da, nu se mai vede acum. Nu.