Cronica de România 1

Episodul 1: Drumurile noastre poate

M-am intors in Romania dupa 7 luni. In timpul asta eu mi-am vazut de ale mele, dar am stat cu ochii pe presa romaneasca, iar Romania si romanii si-au vazut de criza, de alegeri, de pus muraturi. Ma rog, fiecare ne-am vazut de treaba noastra. Primul contact cu asfaltul made in Romania l-am avut la aterizarea avionului si din clipa aia am tot dat ochii si genunchii cu petice, gropi, abisuri cascate cu sau fara crengile de atentionare, trotuare rascolite de radacinile copacilor cautatoare de lumina si flecuri. Am senzatia ca numarul masinilor s-a dublat si nu inteleg de ce. Drumurile sint din ce in ce mai proaste, locurile de parcare din ce in ce mai putine, iar salariile din ce in ce mai mici si mai rare. Trotuarele si bordurile sint acoperite de praf si de masini. In Focsani n-am vazut colt de strada in care sa nu fie parcata o masina. In acelasi timp autobuzele sint goale, cred ca taxatoarele se plictisesc de moarte si tricoteaza in draci. Soseaua nationala serveste de autostrada in afara localitatilor. Trebuie ca soferii sa-si mine si ei caii putere pe undeva, nu? Si-atunci sa vezi depasiri peste linia continua, in curbe, bot in bot cu vehiculul de pe sensul opus, slalom printre masini, camioane, carute... Doar pentru a se defula intre doua limitari la 50 sau 70, radare, politai in fiecare sat. Urbea vrinceana e in plin proces de recalificare urbana. Ce-o fi insemnind treaba asta stie numai genialul traducator. Ce vede omul de rind sint niste panouri cu desene SF, piata Unirii ingradita si muncitori care sapa intr-o veselie. Nisipul turnat cu sacii peste iarna a izvorit cratere primavaratice. Nisipul nu se volatilizeaza, ci supravietuieste sub forma de praf care se depune peste tot, pleaca si se intoarce dupa placul vinturilor. Vrei sa-ti plimbi copilul cu caruciorul? Pe raspunderea ta. Ca pe trotuarele bombardate iti poti pierde o roata, doua. Ca trecatorii nu-ti prea acorda prioritate, nu prea te-ajuta sa treci de usi inchise sau sa urci trepte nedotate cu rampa - ce, te simti handicapat? Absolut toata lumea vorbeste la mobil pe strada sau are un mobil in mina sau in buzunar, inclusiv tincii de clasa a III-a. Tot pe strazi am vazut blocuri peticite in zeci de culori, de un prost gust tipator si-o nepasare crunta. Estetica nesimtirii se scrie chiar azi, in direct. Izolarea bordeiului e urmatorul pas dupa i-au fost atasate termopanele. Aia de la parter si-au extins apartamentele, si-au facut butice sau le-au inchiriat la diverse firme. Asta da, afacere. In anexa apare gradinita din fata blocului, ingradita cu sirma ghimpata si cu lacat cu cifru. Linga ea, tomberoanele vizitate din ce in ce mai des de nevoiasi inainte ca baietii rai de la salubritate sa le goleasca. Iar intre ele, inevitabil, cite o masina, doua, trei. In episoadele urmatoare: vinzatoare, spitalul de urgenta, emisiuni tv...