N-am fost la vot, că n-am avut cu cine. Nu cred în democrația cu pistolul la tîmplă şi judecători care te găsesc vinovat pentru că n-ai votat. Dar, după tragicomedia din primul tur, m-am hotărît sâ merg. Rezultatul mă împinge să votez şi pentru alegerile parlamentare. Pentru câ viitorul meu președinte are nevoie de sprijinul parlamentului şi al guvernului. În continuare susțin că nici unul dintre candidați nu merită votul meu, dar înțeleg câ am de ales între 2 drumuri. Direcția pe care o aleg pentru țara mea e dictatâ și de preferințele cercului meu personal - ale bulei mele, pentru cei care au deschis internetul mai tîrziu.
Cu toate scuzele pentru inteligența şi competențele înnăscute ale poporului român, îmi permit aroganța să fac aceste mici observații:
1. E greu cu matematica, frate! Voturile din Moldova şi restul lumii nu au cum să bată cârțile fâcute în țară. Să trecem peste număratul proştilor şi să ne gîndim de ce ăla a votat aşa şi de ce celălalt n-a votat deloc.
2. Unora le-a picat în brațe şansa de-a scoate PSDu' din Parlament. Ca para mălăiață. Ca dorința leneșului care se-mplineşte. În sfîrşit, posmagii sînt muieți!
Hai la vot!